Osteopatia este o abordare globală, care constă în găsirea și tratarea cauzelor durerii și disfuncțiilor organismului fie că acesta este la nivel musculo-scheletic, vertebral, nervos, cranian sau visceral.

Osteopatia poate trata toate sistemele majore ale corpului, adresând o gamă largă de afecțiuni și disfuncții:

1. Sistemul osos și musculo-articular

• Entorse, tendinite.

• Lombalgii, dorsalgii, costalgii, cervicalgii.

• Periartrite ale umărului, dureri articulare (mână, genunchi, coloană, etc.).

• Scolioze, pubalgii, dureri coccigiene, dureri maxilare.

2. Sistemul neurologic

• Nevralgii cervico-brahiale, nevralgii intercostale, nevralgii faciale.

• Nevralgii Arnold, cruralgii, sciatică.

3. Sistemul cardio-vascular

• Tulburări circulatorii ale membrelor inferioare.

• Congestii venoase, hemoroizi.

• Palpitații, presiune în stern.

4. Sistemul digestiv

• Balonări, hernie hiatală, flatulență.

• Tulburări hepatobiliare, colită, constipație.

• Ptoză a organelor, digestie dificilă, gastrite, aciditate gastrică.

5. Sistemul ORL și pulmonar

• Rinită, otite, sinuzite.

• Vertij, tinitus, cefalee, migrene.

• Bronșită, astm, bronșiolită.

6. Sistemul neuro-vegetativ

• Stări depresive, hipernervozitate, anxietate, stres.

• Tulburări de somn, spasmofilie.

7. Sistemul uro-genital

• Dureri și disfuncții ginecologice, tulburări menstruale.

• Cistite, sterilitate funcțională.

• Ptoza uterină sau a vezicii urinare, tulburări ale funcției sexuale.

• Enurezis, prostatite.

8. Sechele post-traumatice

• Fracturi, entorse.

• Șocuri suferite în urma accidentelor sportive, auto, etc

Osteopatia structurală se concentrează pe tratarea țesuturilor care alcătuiesc structura corpului, precum mușchii, ligamentele, articulațiile și tendoanele.

Obiective principale:

• Redarea supleței articulare și funcționale, aducând structurile la parametrii normali de funcționare.

• Reinformare proprioceptivă.

• Decontracturare musculară și eliminarea tensiunilor existente în structuri.

• Îndepărtarea stazelor circulatorii.

• Redarea elasticității țesuturilor.

Osteopatia craniană are rolul de a elimina restricțiile din fluxul lichidului cefalorahidian și de a stimula activitatea sistemului nervos parasimpatic.

Beneficii:

• Sprijină procesele naturale de neurogeneză și formarea de noi conexiuni neuronale, contribuind la integrarea creierului ca un sistem complet.

• Ajută la formarea de căi neuronale de compensare.

• Îmbunătățește circulația sanguină cerebrală și periferică.

• Optimizează fluxul lichidului cefalorahidian, care amortizează creierul, protejează măduva spinării și ajută la eliminarea toxinelor.

• Calmează excitabilitatea neurologică la nivelul sistemului nervos central.

• Reduce hiperexcitabilitatea axului hipotalamo-hipofizo-suprarenal, responsabilă de menținerea corpului în simpaticotonie.

• Eliberează compresiile nervilor cranieni.

• Regularizează funcția hormonală.

Un organ sănătos are o mișcare fiziologică adecvată, susținută de membranele seroase, fascii și alte țesuturi conjunctive care îl conectează la restul corpului. Restricțiile, fixațiile sau aderențele acestor membrane pot afecta funcționarea organului.

Efecte ale osteopatiei viscerale:

• Recuperarea mobilității și motilității viscerale.

• Stimularea circulației fluidelor (sânge, limfă, plasmă interstițială).

• Eliminarea spasmelor musculare și sfincteriene.

• Echilibrarea producției hormonale și armonizarea chimiei corpului.

• Creșterea imunității, atât local, cât și sistemic.

• Echilibrarea psihică prin eliberarea de serotonină și reducerea somatizărilor.

Fascia este alcătuită din fibre dense de colagen care înconjoară și susțin fiecare mușchi, os, nerv, vas de sânge și organ intern. Postura defectuoasă, traumatismele sau alte leziuni pot duce la rigidizarea straturilor fasciale, generând diverse probleme.

Consecințe ale afectării fasciei:

• Restricții și tensiuni inutile în timpul mișcării.

• Dezvoltarea aderențelor și distorsiunilor fasciale, care pot cauza:

  • Flux sanguin slab.

  • Impulsuri nervoase mai slabe.

  • Flexibilitate și amplitudine de mișcare reduse.

  • Inflamații și afecțiuni musculo-scheletice dureroase.

Această metodă are ca scop reconectarea corpului la matricea de sănătate prin tranziția de la starea simpatică (de alertă) la cea parasimpatică (de relaxare). Această tranziție este esențială pentru procesul de vindecare, permițând organismului să intre în starea de autoreparare.

Principii de bază:

• Osteopatia biodinamică operează cu fluidele corpului pentru a stimula procesele de autovindecare.

Nașterea poate reprezenta primul traumatism al unui bebeluș. O naștere prea lungă sau prea rapidă poate afecta funcționarea normală a structurilor craniene și dezvoltarea acestora.

Aspecte abordate:

• Tratarea traumatismelor neonatale.

• Corectarea eventualelor disfuncții structurale.

• Prevenirea problemelor fizice și comportamentale apărute din cauza accidentelor din copilărie.

Afectiuni Tratate:

• Plagicefalii.

• Probleme de supt și deglutiție.

• Autism/ADD/ADHD.

• Sindromul Down.

• Alergiile.

• Tulburări respiratorii (de exemplu, astm).

• Sinuzite.

• Convulsii.

• Întârziere în dezvoltare.

• Dificultăți de învățare.

• Efecte datorate traumei la naștere.

• Boli recurente / Infecții recurente ale urechii.

• Probleme dentare.

• Scolioză / Probleme posturale.

• Leziuni cerebrale (de exemplu, paralizie cerebrală).

• Dificultăți academice (de exemplu, dislexie).

• Îmbunătățirea performanței atletice.

• Probleme de comportament.

• Stagnări de evoluție ale copilului.

• Strabism / Probleme legate de vedere.

• Entorse.

• Probleme circulatorii, digestive, respiratorii, excretorii, etc.