Triunghiul salvator-victimă-călău

Conceptul „triunghiul salvator-victimă-călău” provine din analiza tranzacțională și este cunoscut sub numele de Triunghiul Dramatic al lui Karpman. Acesta descrie un tipar disfuncțional de interacțiune între oameni, în care persoanele își asumă (adesea inconștient) unul dintre cele trei roluri, generând relații toxice și dezechilibru emoțional.

Rolurile din Triunghiul Dramatic

1. Victima – Se percepe neajutorată, fără putere, caută salvare și poate evita responsabilitatea. Conștient sau inconștient, Victima intră într-un rol al neputinței și vulnerabilității, care, odată asumat, o blochează în a mai căuta soluții la propriile probleme. Se simte incapabilă să își schimbe situația și adesea atrage fie un Salvator, care să intervină, fie un Persecutor, care să o critice. Victima poate folosi suferința ca o modalitate de a primi atenție sau de a evita responsabilitatea.

2. Salvatorul – Se simte obligat să „repare” și să ajute, chiar și când nu este nevoie, oferind ajutor dintr-o poziție de superioritate. Acest statut îi oferă o aură de „erou” care îi hrănește egoul și îi creează sentimentul de valoare personală. Prin implicarea excesivă în problemele altora, Salvatorul își neglijează propriile nevoi și evită să își confrunte propriile lipsuri și probleme. De multe ori, acest ajutor oferit nu face decât să întărească rolul de Victimă al celeilalte persoane, perpetuând ciclul disfuncțional.

3. Călăul (Persecutorul) – Domină, critică, învinovățește sau pedepsește Victima. Se consideră îndreptățit să judece și să corecteze comportamentele celorlalți, plasându-se într-o poziție de superioritate și justițiar. Persecutorul își exprimă frustrarea prin furie, autoritate rigidă sau manipulare emoțională, încercând să mențină controlul asupra situației. Cu toate acestea, adesea el însuși se simte nesigur și vulnerabil, compensând prin agresivitate.

Dinamica schimbării rolurilor

Un aspect important al Triunghiului Dramatic este faptul că rolurile nu sunt fixe, iar participanții pot trece de la un rol la altul în cadrul aceleiași interacțiuni. De exemplu:

• Salvatorul poate deveni Victimă atunci când eforturile sale nu sunt apreciate sau când se simte epuizat.

• Victima poate deveni Persecutor, învinovățindu-l pe Salvator că nu a ajutat suficient.

• Persecutorul poate deveni Victimă, simțindu-se neînțeles sau atacat.

Aceste schimbări ciclice între roluri mențin relațiile toxice și împiedică dezvoltarea personală autentică.

Cum se iese din acest triunghi?

Pentru a ieși din această dinamică disfuncțională, este necesară o schimbare conștientă de perspectivă și comportament:

1. Conștientizarea – Primul pas este să observi propriile tendințe de a intra într-unul dintre aceste roluri. Recunoașterea acestui tipar este esențială pentru a putea face schimbări.

2. Preluarea responsabilității – În loc să rămâi blocat în rolul de Victimă, încearcă să cauți soluții și să îți asumi puterea de a-ți schimba situația. Este important să renunți la așteptarea ca altcineva să îți rezolve problemele.

3. Setarea limitelor – Salvatorul trebuie să învețe să ofere ajutor doar atunci când este cerut și într-un mod care să sprijine independența celuilalt. Ajutorul excesiv poate deveni o formă de control și dependență.

4. Comunicare asertivă – Persecutorul poate învăța să își exprime frustrările într-un mod constructiv, fără a recurge la critică sau manipulare. În loc să atace, poate încerca să ofere feedback clar și echilibrat.

5. Transformarea relațiilor – În loc de o relație bazată pe dependență și dezechilibru, se poate construi o dinamică bazată pe autonomie, respect reciproc și susținere autentică.

Concluzie

Triunghiul Dramatic este un tipar care apare frecvent în relații, fie că vorbim despre familie, prietenii sau mediul profesional. Recunoașterea acestui model și ieșirea din el necesită maturitate emoțională, autocunoaștere și dorința de schimbare. Prin adoptarea unui comportament conștient și echilibrat, putem evita capcanele acestui triunghi și putem construi relații sănătoase și armonioase.